Aud acest lucru foarte des, vine în urma privitului (îndelung) în oglindă. Aud discuții, la terasă, între femei dar găsesc și bărbați preocupați de burta lor. Ce înseamnă asta pentru mine?
Înseamnă că am abuzat de corpul nostru pe principiul plăcerii imediate, dându-i din belșug alimente pe care acesta le-a depozitat sub formă de grăsime, pentru că acesta este ciclul natural al metabolismului uman. Ca să alegem cea mai bună metodă de a slăbi trebuie să facem mai întâi o analiză foarte profundă a motivelor care au dus la forma fizică cu care nu ne mai simțim confortabil.
Alimentația
Celor care am crescut înainte de ”89 nu ne era prea clar ce și mai ales cum să mâncăm, dar în absența tehnologiei făceam mult mai multă mișcare. Rar îmi amintesc oameni obezi, pe vremea comunismului. După aceasta însă, când primele dulciuri turcești au intrat în România rata de îngrășare a crescuit rapid, abundența ofertei stimulând poftele îndelung inhibate, asociind plăcerea gustativă cu gustul libertății proaspăt dobândite. În efect, un dezastru, pentru că zahărul este socotită astăzi una dintre cele mai periculoase otrăvuri, din pricina căreia mor anual peste 800.000 oameni (statistica OMS- cauza deces diabet zaharat) și care, în egală măsură, creează și dependență. Mai rău este că astăzi, zaharurile procesate sunt folosite în foarte multe zone ale industriei alimentare și nu mă refer doar la dulciuri și patiserie dar și la pâine, carbogazoase etc. Marketingul s-a rafinat și copiii sunt bombardați cu reclame la cele mai gustoase prăjituri, iaurturi, sucuri, în condițiile în care reclamele prind atât de bine încât chiar și atunci când fac alte activități dar tv-ul este deschis și aud o anumită reclamă se opresc lobotomizați și cântă reclama, pentru ca mai apoi, în supermarket să recunoască produsul și să ți-l pună în coș, uneori chiar cu scandal în caz de refuz. Părinții înțeleg foarte bine despre ce vorbesc, dar, nu este numai problema copiilor, ci a noastră a tuturor.
Lăsând zahărul la o parte, măncăm prost, este foarte adevărat. Parte pentru că nu știm cum să mâncăm sănătos, parte pentru că nu ne permitem, parte pentru că nu ne pasă, asta e realitatea. Să mănanci sănătos nu e ieftin. În primul rând pentru că a învăța să mănanci e scump. Un nutriționist care să îți facă un plan alimentar personalizat costă - între 200 si 900 lei/lună, depinde de nutriționist și de obiectiv. (Mie mi-a fost mult mai ușor pentru că am luat-o de nevastă pe una dinmtre cele mai bune și în vogă nutriționiste și antrenor personal, dar nu toți pot fi la fel de norocoși J). Apoi, mâncarea bună costă. Costă și bani și timp de prepapare, dar despre asta vom vorbi în alt articol, acum ne limităm la a vorbi despre alimenție ca și cauză a creșterii în greutate.
Mai este o problemă în legătură cu alimentația; a devenit program de socializare. Mâncăm împreună cu prieteni, parteneri etc. Problema e că în grup, în absența unei discipline stricte, de care suntem capabili nu foarte mulți, cădem în capcana marketingului spontan ” îmm, ce bună e, vrei și tu?”. De multe ori, în timpul mesei, mai ales la cină, vine și un pahar cu alcool și gata programul de îngrășare. În alte situații, când obiectivul ”mesei” este o întâlnire cu cineva pe care vrem să îl cucerim, poate un client, suntem în transă și alocăm atenție obiectivului nostru mai mult decât alimentelor pe care le consumăm. Să vă mai spun și despre mâncatul la televizor? Sau cu ochii în telefon? Faceți un experiment, rugați pe cineva să vă pună mâncarea în farfurie fără să vedeți și mâncați până vă săturați fără să vedeți, legat la ochi. Veți fi realmente șocați să descoperiți cât de puțin vă trebuie de fapt pentru a vă sătura, dar avem un metaprogram care ne spune ”mănâncă tot din farfurie” și asta nu ține cont de nevoile noastre, a fost creat de fiecare mamă în relația cu copilul ei. La grădiniță copiii sunt forțați să mănânce tot din farfurie creând ce?
Apoi avem mâncatul compulsiv, din punctul meu de vedere cel mai periculos. Specific persoanelor stresate sau în depresie, este alegerea din fața tv-ului, în timpul unui serial favorit. Pufuleți, crănțănele, covrigi, orice.
Dar pentru că suntem în permanent schimb de informații și opinii care implică felul în care ne percepem sau suntem percepuți, la un moment dat ne autoevaluăm și decidem să facem ceva. Căutăm o scurtătură, unii descoperă pastile minune de slăbit, alții țin diete sau cure de detox și da, multe dau rezultate, însă nu vă păcăliți, nu faceți altceva decât să vă supuneți corpul unui și mai mare stress, timp în care el analizează ce i se întâmplă și decide să se adapteze, uneori cu rezultate crunte pentru sănătatea noastră. Corpul uman este un mecanism atât de complex încât știința nu a reușit să elucideze complet felul în care funcționează, dar a reușit să demonteze mituri legate de diete și cure de detox (o mare vrăjeală de fapt, corpul face singur detox, orice cură forțată de la sucuri concentrate la curățări de colon sau spălături vaginale fiind de fapt agresiuni cu un cost foarte mare pentru sănătatea voastră). Îmi place să demonstrez funcționarea unor astfel de măsuri aplicate organismului folosid un balon umflat numai atât cât să îl poți strânge în mână fără să îl spargi, când își schimă forma și se umfla în altă parte și apoi revine la forma inițială. Cam așa e și cu corpul uman. Dar, chiar nu se poate face nimic?
Dinamica corporală
Unii o numesc ”sport” definind astfel orice tip de mișcare peste activitatea normal-funcțională, alții fac ”fitness” sau participă la ”clase de slăbit”. Dacă alegeți să faceți sport ca să slăbiți veți eșua! Mai ales dacă nu ați facut-o niciodată în ultimii 10 ani. Pentru că ce ați acumulat prin indisciplina corporală în 10 ani, nu puteți da jos în cțateva luni. Ba puteți, dar cu un cost mare pe termen lung, pentru că, dacă nu veți putea ține ritmul, vă veți întoarce la greutatea avută înainte de ”slăbire”. Și atunci să vedeți depresie.. Vă vine să credeți sau nu, corpul se adaptează repede ritmului. Și va învăța să eficientizeze efortul făcut astfel încât să consume cât mai puțin. Cunosc oameni care de ani de zile merg la sală și fac același antrenament. Dar e mai mult (și asta) un obicei cu context social (fac parte dintre cei care merg la sală) și asta păcălește creierul crescâțnd stima de sine, însă, nu generează nici pe departe eficiență.
METABOLIZAREA EMOȚIILOR
O metaforă pe care îmi place să o folosesc este cea legată de pantera obeză și hipopotamul ”slim”. A văzut sau auzit cineva că ar exista asemena specimene în libertate? Nu! Și de-asta animalele nu fac atacuri cerebrale sau de cord, pentru că ele nu METABOLIZEAZĂ EMOȚIILE. Pantera este carnivoră și metabolismul o ajută să fie agilă, ageră și să dezvolte energie cinetică maximă pe durată limitată.. iar hipopotamul este mare, paște, se mișcă puțin, dar când o face dezvoltă o forță motrică de invidiat însă obosește repede. Sper ca veganii să nu mă pună la zid pentru asta J
Ideea e că animalele descrise mai sus au un metabolism la fel de perfect ca al omului, numai că omul, odată cu apariția limbajului a început să somatizeze trăirile sale de zi cu zi. Dacă ne întoarcem la orginea omului (și nu îl vom contrazice pe Darwin) primatele au o dinamică corporală de care noi nu ar trebui să fim foarte departe, cu excepția ”mersului” prin copaci, numai că, în absența provocărilor, oamenii tind să fie leneși, uitând că îmbătrânirea este un proces ireversibil și căutând mereu scurtături și minuni.
Suntem un popor preponderent ortodox, oamenii merg la biserică, țin posturi, se roagă și totuși, contextul social nu este unul favorabil vieții în tihnă, parcă suntem într-o permanentă luptă și competiție.Ne dăm în cap, apoi mergem o tură pe la ”moaște” și ne ”curățăm”, o luăm de la capăt. Cam la fel e și cu slăbitul.. De sărbători rupem frigiderele cu bunătăți (și nu putem refuza pentru că sigur supărăm o mamă, o bunică, pe cineva care a gătit pentru noi) apoi.. fiind sărbători toată lumea se distrează, lăsăm deoparte orice efort (aici includem jobul și..mersul la sală) progrmându-ne ca ”după sărbători” să revenim la diete, sport și așa mai departe.
Nu, din păcate, nu merge așa și nu sunt nebun. Ultimele studii și cercetări științifice arată că, așa cum spuneam, dietele nu funcționează pe termen lung, sportul nu slăbește și toată paradigma ar trebui schimbată. Cu alte cuvinte, în loc să țineți diete și cure din timp în timp, să duceți o viață echilibrată și veți beneficia de minunea pe care v-a dat-o din plin divinitatea; minunea metabolismului vostru. Slăbirea va fi numai o consecință. Mai e ceva; propria percepție. Unii exagerează cu propria imagine, în special femeile (cu slăbitul) și bărbații cu ”mușchiI”. Pentru că am fost educați cu o definiție a ”frumosului” și în funcție de educație și contextul social ne dorim să fim mai mult decțt putem fi, uneori. Și asta e trist, pentru că produce dezechilibre pe care mai tarziu, cei care le fac, le regretă. Ideea pe care o propag țn cadrul sesiunilor de coaching sau workshopuri Bodylogic este aceea că organismul nostru ne indică exact cum trebuie să arătăm. Dar ca să ajungem acolo, la echilibru, este nevoie ca mai întâi să curățăm emoțiile negative, apoi să eliminăm din viața noastră obiceiuri nesănătoase și să înlocuim metaprogramele existente cu unele benefice. Să schimbăm neurologia. Nu am spus că este ușor și nici că o puteți face oricum, pentru că ”nu am timp să merg la sală” este același pentru toți oamenii care eșuează în programul lor și care decid că ”mai încolo” vor ține o dietă și vor rezolva lipsa timpului. Există în viața voastră cineva de care vă pasă? Ei bine, gândiți-vă că pentru a-i oferi acelei persoane grija, aveți nevoie ca mai întâi să fiți voi în regulă. Exact ca în avion; dacă avionul pică într-un gol de aer, mai întâi îți pui ție masca de oxigen și apoi copilului.
Dacă dorești, ne vom întâlni la următorul seminar Bodylogic și vom vorbi despre asta. Și da, veți descoperi ca aveți în voi răspunsuri ale unor întrebări pe care nu vi le-ați pus niciodată. Încă! Pentru că avem bunul obicei de a dărma paradigme!
Live your life with logic! Bodylogic!
Commentaires